Ai observat cum copilul tau adolescent a inceput sa iti ascunda din adevar? Posibil sa te fi gandit ca si tu ai facut ca el la aceeasi varsta si de aceea ai trecut cu vederea. Insa lucrurile lasate nesupravegheate pot degenera in probleme mult mai mari pentru ca minciuna poate fi un indicator timpuriu a unei probleme mai severe. Mintitul compulsiv a fost frecvent indicat in stadiile timpurii ale copiilor suferind de tulburari comportamentale sociale, mai ales ADHD si tulburarea de conduita.
Adevarul este ca adolescentii sunt selectivi cand vine vorba despre cat anume din adevar sa comunice mai departe parintilor lor. Nu tot ceea ce se intampla in viata lor ajunge si la urechile parintilor.
“Daca parintii mei ar sti tot, nu m-ar mai lasa niciodata sa mai face ceva” – acesta este raspunsul la intrebarea: “de ce nu spui intotdeauna adevarul parintilor tai?”. Adolescentii stiu foarte bine cand gresesc si stiu de asemenea ca a spune in tototalitate adevarul nu ii va elibera ci, din contra, acest lucur va naste un nou val de intrebari din partea parintilor: “De ce ai facut asta?”, “Prietenii tai au facut la fel ca si tine?” , la care nu sunt tocmai dispusi sa raspunda.
In concluzie, adolescentii traiesc doua vieti: una pe care o cunosc parintii si una reala, a lor.
Atunci cand adevarul este omis intentionat sau fabricat de catre adolescent, consecintele pentru parinti pot fi profunde. Privati de informatiile legate de viata adolescentului, parintii par a fi veniti de pe alta lume atunci cand sunt pusi in fata faptului implinit si reactioneaza astfel: ” Nu cred ca ai putut sa ne minti!”
Cum putem recunoaste ca adolescentul minte?
– Fiti foarte atenti la comportamentul copilului. In general spune ceva si face altceva.
– Daca deodata coilul a inceput sa fie foarte lipicios sau sa va linguseasca, atunci sigur vrea sa va distraga atentia de la minciuna pe care tocmai a spus-o.
– Daca copilul pretinde ca merge la un prieten acasa dar dumneavoastra sunteti nesigur, urmariti-l si aflati informatii despre prieten sau de la parintele acestuia.
– Verificati spusele acestui din mai multe surse. este posibil ca altcineva sa fi auzit povestea spusa de el dar, cu alte amanunte.
– Lasati-l sa stie ca poate veni la dumneavoastra pentru orice… sau ca va poate spune orice. Astfel va simti mai putin nevoia de a minti daca vad ca nu vor fi criticati.
– Cereti copilului sa repete ce a spus. Este posibil sa incurce versiunile.
– Copiii care spun adevarul vor parea ca retraiesc intimplarea. O minciuna pe de alta parte poate fi repetata ca o poezie. Unii copii sun chiar aceleasi fraze cind sunt pusi sa repete intimplarea.
Minciuna complsiva poate degenera in probleme de deicventa juvenila cum este furatul, inselatul, agresiunea, violenta, absenteismul de la scoala, pierderea constanta de obiecte si comportamentul anormal in grupuri, situatii sociale sau fata de figurile autoritare. Probleme precum impulsivitatea, o aparenta imposibilitatea de a asocia consecintele cu comportamentul, neatentia si disconfortul in situatiile sociale pot sta la baza minciunii.
Daca ati ajuns in astfel de cazuri, atunci urgenta maxima este sa vorbibiti cu un consilier specializat, un psiholog
Ai proble cu adolescentul tau?
Fa o programare la cabinetul de psihologie!
